Duminică, pe 23. aprilie, croații din România l-au sărbătorit pe Sfântul Gheorghe, cunoscut în tradiția populară carașovenească drept ”păstorul animalelor”.
    De sute de ani croații carașoveni sărbătoresc de Sfântul Gheorghe  un obicei care are drept scop aducerea prosperității și a belșugului în stânele sătenilor, denumit ”otkukanje”. 
    În acest sens, la inițiativa Uniunii Croaților din România și prin amabilitatea proprietarului sălașului, Mihai Boșca din Rafnic, peste cinzeci de persoane s-au adunat să sărbătorească cea de-a III-a ediție a acestui obicei. 
    Despre cea de-a treia ediție a acestui obicei aflăm mai multe de la prof. Iancov Gheorghe, secretarul general al UCR: ”Astăzi sărbătorim cea de-a treia ediție a obiceiului ”otkukanje”, adică sărbătoarea Sfântului mucenic Gheorghe. Prin organizarea acestui eveniment ne dorim ca ai noștri copii și nepoți să cunoască aceste credințe, dar mai ales să le păstreze și să le continue la rândul lor. Sfântul Gheorghe a fost fiul unui familii de creștini din Capadocia, provincie a Imperiului Roman. Și el la rândul lui a păstrat credința creștină, iar în timpul Imperiului Roman, în armata lui Dioclețian, ajunge ofițer. Este bine știut faptul că împăratul Dioclețian începe cea mai mare prigoană împotriva creștinilor, și astfel ajunge și la ofițerul Gheorghe, care, pentru faptul că nu renunță la credința creștină este întemnițat și persecutat, totul încheindu-se cu decapitarea sa, prin tăierea capului. Pentru faptul că nu renunță la credința sa plătind cu prețul vieții, el este canonizat, ajungând sfânt și este numit protectorul animalelor. De aceea, în fiecare an, pe 23 aprilie, ziua morții lui, popoarele creștine îl omagiază.” 
    De dimineață, la stână au fost aduse bidoane pentru lapte, alimente și prăjiturile tradiționale. Majoritatea invitaților au purtat cel puțin un element al costumului popular carașovenesc. După ce oile au fost hrănite și mulse, a fost aleasă cea mai bună oaie din turmă, după care s-a trecut la ”otkukanje”. La ceremonie au participat copiii, atât fete cât și băieți. A fost pregătit un cozonac împodobit cu frunze de lăptișor de matcă și cu ramuri verzi de salcie înmugurită de care aceștia au tras cu scopul de a-l rupe în două bucăți. Dacă fetele vor rupe bucata mai mare, atunci anul viitor se vor făta mai multe oi femele. În schimb dacă bucata cea mare va aparține băieților, atunci vor predomina berbecii în turmă. 
    Despre acest obicei aflăm mai multe de la Petria Boșca, soția proprietarului sălașului:”Numele meu este Petria Liuba Boșca, împreună cu soțul meu suntem gazdele acestui sălaș unde ne-am adunat astăzi într-un număr atât de mare ca să sărbătorim ziua Sfântului Gheorghe. La noi cu o zi înainte se înfrumusețează grajdurile, locul unde dorm oile și vacile, cu grenguțe de salcie și crenguțe de hrean cu scopul de a îndepărta duhurile rele de la animale. Apoi începem să pregătim cozonacul, este vorba de o pită dospită, împletită și în care punem un bănuț. A doua zi se adună neamurile, copiii mai ales. Dimineața bărbații mulg oile și vacile, iar mai târziu ajung și femeile cu cozonacul și cu mâncarea pregătită. Prima dată se adună toată lumea în jurul oilor, se alege oaia cea mai frumoasă și se trece l-a tras împletitura de pâine. Fetițele și femeile într-o parte, băieții și bărbații  în cealaltă parte. Este foarte important cine rupe bucata mai mare din colac, fiindcă aflăm dacă anul viitor se vor făta  mai multe femele sau berbeci. Din împletitura de pâine ruptă se ia o bucată și se dă și animalului care a fost răscucăit. Apoi toată lumea se pune în jurul mesei, se spune rugăciunea, după care urmează și distracția.”  
    După ruperea împletiturii de pâine a venit vremea ca toți oaspeții să fie invitați la prânz. Conform obiceiul, înainte de masă s-a spus rugăciunea, iar prânzul a fost dedicat sfântului sărbătorit în acea zi.